Început de drum şi de bun augur

Negru, suflet de cerneală,

Peniță de speranță, aurită.

Hârtie reciclată dintr-un suflet verde

Și-o gândire pribegită.

Pot eu să scriu din dorință de-adevăr?

       
       Cenaclul Scriitorilor din Maramureş răspunde dorinţei creatorilor de literatură din judeţul Maramureş, condeie mai vechi dar şi  „truditori” pe terenul literaturii, punându-le la dispoziţie un blog în care să se exprime, ca o posibilitate reală de afirmare, neascunzându-şi intenţia de a fi de folos pe drumul consacrării depline, de a fi un veritabil atelier de creaţie.

Născut poet, cum se spune, românul este sortit să cocheteze cu scrisul şi, acolo, într-un sertar de taină, îşi pune la adăpost creaţia, opera. De ce n-ar face-o cunoscută? Orice avânt a avut şi are nevoie de un stimulent şi, iată, Luca Andrei Sâmpetrean, elev în  clasa a IX-a B la CENT şi-a publicat câteva poezii (le puteţi citi aici)

Luca activează şi ca voluntar la Consiliul Local al Copiilor şi Tinerilor Baia Mare (CLCT), la Centrul pentru Dezvoltare Durabilă „Greentin” şi este vicepreședinte la Consiliul Școlar al Elevilor C.E.N.T.

Sufletul meu, rătăcitor și veșnic în căutarea Sursei s-a întrupat într-o zi de august, pe 27 mai exact. Totul a decurs „conform planului”. Am învățat să vorbesc, să merg și chiar să zic aspirator în loc de „afu”. Chiar dacă amintirile de la vârstele mai mici sunt într-o stare de latență nu înseamnă că ele nu există. Am fost înzestrat cu multe  „abilități” cum ar fi simțul critic care uneori îndepărtează persoanele de lângă mine, cele care nu au ajuns să mă cunoască...

Mai multe despre Luca Andrei Sâmpetrean şi scriitura lui găsiţi pe blogul personal.