Pelerinajul – călătorie spre viața de sfințenie

       Pelerinajul religios este căutare și experiență a sensului sacru al existenței. El are motivații multiple și semnificații spirituale profunde când este trăit intens și înțeles corect. Pelerinajul la o mănăstire care adăpostește o icoană făcătoare de minuni  sau sfinte moaște este de multe ori una dintre dorințele pelerinilor care vor să experimenteze practic trăirea duhovnicească  într-un asemenea loc.

       Săptămâna Școala Altfel a fost un bun prilej pentru o călătorie spirituală. Interesați să participe au fost elevi din clasa a X-a D, împreună cu diriginta lor, prof. Monica Tămaș și un grup de elevi din clasa a XII a D, interesați de trăirea și exprimarea învățăturii creștine.

      Obiectivul principal al excursiei a fost pelerinajul la Mănăstirea Bixad, o mănăstire de călugări , situată pe un deal din comuna Bixad, la 10 km nord-vest de Negreşti-Oaş.  Este cel mai vestit loc de pelerinaj din zonă, atracţia mănăstirii fiind “Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni”care se păstrează acolo.

         Elevilor li s-au prezentat date despre mănăstire și despre icoana făcătoare de minuni.

         Mănăstirea a fost ctitorită la sfârşitul sec. XVII , în jurul anului 1689, de arhimandritul Isaia (fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea “ Sf. Pavel “ – Athos) şi a fost terminată în 1700, fiind pustiită un an mai târziu când Isaia “convertit la legea Romei a fost ucis“ (St. Metes, 1936). Biserica actuală, construită din piatră şi cărămidă în 1771, a fost restaurată între anii 1978 şi 1980, în ultimii ani fiind construite mai multe anexe. În anul 1948, Mănăstirea Bixad a fost închisă. După reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului s-a cerut oficial Sfântului Sinod să aprobe reînfiinţarea Mănăstirii de la Bixad ce funcţionează canonic începând cu data de 1 ianuarie 1991, cu statut de mănăstire de călugări.

      Dacă până în 1989 au fost înfăptuite minuni legate de icoana Maicii Domnului, acestea au fost omise din documente sau pur şi simplu au fost bine ascunse de ochii celor curioşi, în perioada de după Revoluţia din 1989 au fost consemnate două minuni.

      În primul caz menţionat în documentele mănăstirii este vorba despre un credincios din Săbişa (judeţul Maramureş). Întâmplarea a avut loc în 1996. Bărbatul în cauză, invalid la pat de peste 7 ani, a fost dus la mănăstire în ajunul sărbătorii Sfintei Maria şi aşezat lângă icoana acesteia. După ce a înnoptat lângă icoană, a doua zi dimineaţa bărbatul s-a ridicat din pat şi a putut să umble.

      A doua minune ce este atribuită icoanei de la Bixad a fost consemnată 9 ani mai târziu, în 21 septembrie 2005. În acest caz este vorba despre un bărbat din Bocicoiu Mare care a fost diagnosticat de medici cu cancer în fază terminală. Pacientul a fost externat însă soţia acestuia nu s-a resemnat ci s-a dus la Bixad pentru a se ruga la Icoana Făcătoare de Minuni. Oamenii spun că nu au trecut nici două săptămâni şi bărbatul s-a vindecat complet, uimindu-i şi pe medici.

     Pelerinajul a avut și scopul consolidării sentimentelor de credință, dragoste și respect față de Dumnezeu și valorile creștine, rugăciunea în comun, comunicarea și comuniunea, dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea cunoştinţelor studiate la orele de religie, geografie, istorie, literatură cu specificul cadrului natural şi cu regiunile străbătute.

 

       Un alt popas s-a făcut și la Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș. Aici elevii au putut vedea  o lume plină de autentic și de tradiții, tradițiile părinților și ale bunicilor noștri, o lume în care poveștile  prind viață și ne demonstrează unicitatea locurilor. Piesa de rezistenţă a Muzeului, înfiinţat în 1966, a fost biserica de lemn din satul Lechinţa care datează din prima parte a secolului XVII. 

       Se remarcă casele din Cămârzana şi Racşa, cele două case mono-celulare şi şura din Gherța Mică, poiata pentru oi şi cămară afară din Bixad, coteţul circular din Negreşti-Oaș, casele din Racșa și Moișeni. Alături stau două case moleculare din Gherţa Mică şi casa de olar din Vama.

         Un alt loc de popas a fost la o pensiune în localitatea Luna Șes, o mică stațiune montană , unde elevii au luat masa și au avut prilejul să socializeze și să petreacă câteva momente frumoase împreună.

       Mai relaxați, mai încărcați duhovnicește, ne-am întors spre casă , gândindu-ne să mai avem o experiență frumoasă anul viitor în Săptămâna Școala Altfel, pentru că pelerinajul este un memorial-vizual al locurilor unde s-a arătat în lume iubirea și lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni și prin oameni.                     

                                                     prof. Maria Grațiela Omota

Crucea Roşie - Curs de prim ajutor

Programul Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!

Activitatea: Crucea Roşie - Curs de prim ajutor 

Joi, 2 noiembrie 2017, ora 11

Sala festivă C.E.N.T.

Informaţii şi fotografii primite de la prof. Camelia Poran.

Vizită la Expoziţia-colecţie de cactuşi a sculptorului Vida Géza

Programul Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!

Joi, 2 noiembrie 2017, ora 9

Locaţia: Parcul Central Baia Mare

Participanţi: elevii claselor a X-a G şi anul III B, inv.profesional

Informaţii şi fotografii primite de la prof. Camelia Poran.

Proiect educaţional „CETĂŢI TRANSILVANE”

30.10 - 01.11.2017

                „Lumea este o carte, dar dacă nu călătoreşti ca să o descoperi, citeşti o singură pagină"

                                                                                                            ( Sfântul Augustin)

Prof. coordonatori proiect: Pop Alina Natalia, Nan Lavinia, Nan Natalia

Participanţi:

- elevi ai claselor a IX-a D, a X-a C şi a XII-a F de la Colegiului Economic „Nicolae Titulescu”  Baia Mare, însoţiţi de prof. Natalia Nan şi Alina Natalia Pop

- elevi ai clasei a IX-a B de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Baia Mare, însoţiţi de prof.  Lavinia Nan

Obiective:

- vizitarea unor obiective culturale şi turistice din patrimoniul ţării;

- cunoaşterea unor cetăţi, mănăstiri, case memoriale şi a istoriei acestora;

- promovarea unei conduite şi a unei morale în spiritul tradiţiilor româneşti;

- promovarea valorilor culturale şi geografice

        PRIMA ZI – obiective:

       MĂNĂSTIREA DUMBRAVA, a fost ridicată în numai un an şi jumătate şi rivalizează cu cele mai celebre aşezăminte de acest fel din ţară. Părintele Teodor Crişan, ctitorul locaşului, a reuşit această performanţă cu sprijinul financiar al jucătorilor din echipa naţională de fotbal a României. În prezent, mănăstirea este ”casă” pentru copii orfani, bătrâni suferinzi şi chiar mame care au nevoie de ajutor.

        MONUMENTUL ,,CALVARUL AIUDULUI” e ridicat în cinstea şi spre veşnica pomenire a martirilor prigoanei comuniste dintre 1947-1964. De câţiva ani, în coasta lui veghează şi se roagă o mică obşte de tinere maici şi surori, care prefac „Râpa Robilor” într-un loc de popas duhovnicesc şi de vrednicie mărturisitoare. Aici foştii deţinuţi politici, câţi au mai rămas în viaţă, vin în pelerinaj cel puţin o dată pe an, aducându-ne aminte de măreţia şi bogăţia sufletească a unei alte Românii, încă vie sub aluviunile istoriei recente şi încă dătătoare de speranţe pentru ziua de mâine.

           Monumentul are în partea de sus şapte cruci îngemănate, ce simbolizează unitatea în suferinţă pe care au avut-o martirii, iar crucea cea mare de deasupra reprezintă ,,crucea neamului“ pe care ei au dus o în spate. Braţele crucii mari sunt puţin înclinate, fiecare având câte o gaură ce reprezintă ochii suferinţei neamului românesc, ochi care sunt îndreptaţi spre cer şi imploră mila lui Dumnezeu pentru români.

         În interiorul monumentului, pe pereţii paraclisului, de a lungul treptelor care conduc spre Sf. Altar, străjuiesc plăci de marmură albă pe care sunt înscrise nume ale deţinuţilor martirizaţi la Aiud şi în alte temniţe comuniste; pentru cei executaţi în închisoare, în faţa numelor s-a trecut litera ,,e”.

          MĂNĂSTIREA RÂMEŢ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. Ridicată în Munţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuţa cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puţine taine. Se cunoaşte cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crişul Alb în 1377. Acest element face din lăcaş unul dintre puţinele biserici româneşti de piatră databile, poate, în secolul XIII.

      Construită la scurt timp după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania (1715-1738), CETATEA  ALBA CAROLINA este cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip "Vauban" din ţara noastră (mareşal francez Sebastien Le Prestre Vauban) – după modelul de stea în 7 colţuri. Cetăţile bastionare de tip vauban erau considerate imposibil de cucerit iar Cetatea Alba Carolina a fost supusă cu succes acestui test de-a lungul istoriei. Şantul interior al cetăţii are o lungime de 27 de metri. În România mai există cetăţi bastionare de tip vauban la Oradea, Arad şi Făgăraş).

         Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784), Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

           A DOUA ZI

           SIBIU

       Visul oricărui român pasionat de ţara lui este să ajungă măcar o dată în viaţă în oraşul lui Hermann. 

         Sibiul este unul dintre cele 7 oraşe medievale fortificate începând cu secolul XIII pentru a preveni invaziile tătare. Acestea au „botezat” şi denumirea germană a Transilvaniei medievale – Siebenburgen: Bistriţa, Cluj-Napoca, Sebeş, Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Braşov. 

       Vedem: Turnul Sfatului, amintind de rolul pe care îl avea acesta în cuprinsul celei de-a doua centuri de fortificaţii a Sibiului medieval. Era situat în imediata apropiere a Primăriei (sfatului), fiind utilizat pe parcurs atât ca turn de poartă, cât şi ca foişor de foc. Cum trecem în Piaţa Mică, ne strecurăm pe faimosul Pod al Minciunilor şi ajungem în Piaţa Huet, dominată de cea mai înaltă clădire din oraşul vechi: Biserica fortificată Evanghelică.

             CASTELUL DE LUT DIN VALEA ZÂNELOR, Porumbacu de Sus

            Dacă ai visat vreodată la un loc desprins din basme, atunci cu siguranță ți-ai imaginat Castelul de Lut din Valea Zânelor. 

        Aflat la doar 40 de kilometri de Sibiu, acest castel cu formă neobișnuită, ce pare să fi fost construit de hobiți, este realizat doar din materiale naturale.

        Porumbacu de Sus – Sâmbăta de Sus 40 km – ora 13

           MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA, cunoscută şi sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un aşezământ monahal de călugări. Iniţial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din iniţiativa vornicului Preda Brâncoveanu.

          Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionaşcu şi Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmeriţelor religioase din Ardeal.

             Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfinţirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor (al doilea ctitor al mănăstirii.), al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii.

             În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ştergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceauşescu.

              A TREIA ZI – 440 KM

              Castelul BRAN

             Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noiembrie 1377 confirmă sașilor din Scaunul Brașovului dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran.

         În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de fortificare și de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Brașovului.

             În 1920, Consiliul Orășenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. Însă la moartea sa regina l-a înstrăinat,  lăsându-l moștenire fiicei ei preferate, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948, Castelul Bran a fost naţionalizat şi a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.

         La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg. Cu toate acestea statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani. La data de 1 iunie 2009 castelul, cândva proprietate a Brașovului, intră pe deplin în posesia moștenitorilor, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.

                CETATEA RÂŞNOV este ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul oraşului Râşnov din judeţul Braşov, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul sec. al XIII-lea.

         Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. Dată fiind importanţa trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar şi după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară încredinţând fortificaţia de la Râşnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Aceştia au fost subordonaţi fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Până la mutarea vămii de la Rucăr la Bran şi construirea cetăţii Bran pentru protejarea vămii regale la sfârşitul secolului al XIV-lea, cetatea Râşnov era prima fortificaţie lângă drumul Branului, după intrarea în Transilvania.

                În anul 1427 împăratul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Râşnov, pe care a trecut-o în administrarea comunităţii locale, căreia i-a acordat rangul de târg.

               POIANA BRAŞOV - prima menţiune documentară datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, staţiunea  s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilişoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150 m. Urmează apoi alte şi alte amenajări şi dotări, care au adus Poiana la înfățişarea pe care o cunoaştem astăzi.

                BRAŞOV

          - STRADA SFORII este localizată între străzile Cerbului și Poarta Șchei. Existența ei este atestată în documentele din secolul XVII ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a orașului Brașov. Strada Sforii, cu o lungime de 83 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.

           - CASA HONTERUS - s-a născut în anul 1498 marele umanist sas Johannes Honterus. Fiul unui pielar de pe strada Neagră (a tăbăcarilor), a devenit cel mai cunoscut personaj al Braşovului medieval. Autorul primei hărţi a Transilvaniei, al cărţilor întitulate Gramatici Latine şi Descrierea Lumii,  întemeietorul tipografiei şi şcolii superioare din Braşov, fondatorul primei mori de hârtie din România a avut un bagaj important de cunoştinţe. S-a perfecţionat în şcoli austriece şi germane, şi a devenit reformatorul bisericii săseşti. În 1544 este ales de către magistratul oraşului prim preot al Braşovului. Cinci ani mai târziu moare, şi este înmormântat în Biserica Neagră.

               -  BISERICA NEAGRĂ - edificiu de secol XV, cunoscut iniţial sub numele de Biserica Sfânta Maria, Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România.

               SIGHIŞOARA 

            Amatorii de linişte aleg să-şi petreacă majoritatea timpului la Biserica din Deal, evanghelică. Obligatoriu, aceştia abordează şi celebrul pasaj „Scara Şcolarilor”, construită integral din lemn masiv, denumită astfel deoarece imediat lângă Biserica din Deal, aproape de cel mai înalt punct al cetăţii, a fost amplasat Liceul Teoretic Joseph Haltrich. Dacă luteranii surprind în permanenţă prin arhitectura bisericilor, aceştia nu se lasă mai prejos nici când vine vorba despre monumente funerare. Muzeul de istorie din cetatea medievală a Sighişoarei ne prezintă, în fiecare dintre secţiile tematice, aspecte dintre cele mai elocvente ale vieţii Evului Mediu. În Turnul cu Ceas vedem obiecte utilizate de meşteşugari, mobilier specific, chiar şi uneltele folosite în spitalul şi la farmaciile medievale.

Informaţii şi fotografii furnizate de prof. Natalia Nan

Planificarea carierei – alternative educaționale pentru elevii din ultimul an de liceu

          În cadrul proiectului „Planificarea carierei – alternative educaționale pentru elevii din ultimul an de liceu”, propus să se desfășoare pe parcursul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!", elevilor din clasele a XII-a li s-a oferit posibilitatea să se informeze despre oferta educațională a unor instituții de învățământ superior din Baia Mare și Cluj Napoca.

        Astfel că,  în primele două zile din săptămâna „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!", au fost organizate vizite de studiu la facultăți din Cluj Napoca și Baia Mare, la care a  participat un grup numeros, format din elevii tuturor claselor terminale, însoțiți de profesorii diriginți.

      Printre opțiunile elevilor s-au numărat: facultăți din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Informatică, Drept, Litere și altele; facultăți din cadrul Universității Tehnice din Cluj Napoca, Construcții, Calculatoare, Inginerie electrică, Telecomunicații, etc., dar și facultățile din Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Inginerie și Științe.

         Elevii de la CENT au avut ocazia să afle care sunt specializările pentru care pot opta pentru nivel licență, după absolvirea liceului, cum este organizată admiterea, dar și ce alte oportunități le oferă cele două centre universitare vizitate: implicarea în proiecte diverse, petrecerea timpului liber, etc. Elevii au fost curioși să afle cât mai multe informații despre admitere, dar și despre viața de student, au adresat întrebări, cărora le-au oferit răspuns reprezentanții facultăților: profesori și studenți, prezenți la întâlnirile cu grupul CENT.

            Pe parcursul vizitelor la facultăți, am avut bucuria să ne întâlnim cu studenți, foști absolvenți CENT, care le-au împărtășit, colegilor mai mici, din experiența lor, în alegerea facultății și a specializării pe care doresc să o urmeze.

              După aceste vizionări  la faţa locului, noi, diriginții claselor a XII-a, sperăm că elevii noștri sunt mult mai informați în ceea ce privește oferta educațională a unor facultăți și le va fi mai ușor în luarea deciziei cu privire la alegerea facultății și a specializării pe care doresc să o urmeze, după absolvirea liceului. 

prof. Mariana Mitrea – coordonator proiect