Activităţi extracurriculare

                                                    

  Pelerinaj la mănăstirea Râmeţ

            Pelerinajul  nu este numai o călătorie de recunoaştere şi meditaţie creştină, este şi  un act religios, o căutare plină de sens a lui Dumnezeu.

            Şi ce poate fi mai frumos decât atunci cand tinerii de azi îşi doresc această căutare?

           Coordonaţi de profesorii de religie, preot profesor Florian Nechita şi profesor  Omota Graţiela, de la  Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” şi Colegiul Economic “Nicolae Titulescu”, un grup de elevi şi eleve au pornit la drum.

Este al 4-lea pelerinaj efectuat în cadrul uni proiect de parteneriat intitulat  Pelerinajul călătorie spre viaţa de sfinţenie , început în anul 2008,  având ca obiective: consolidarea sentimentelor de dragoste şi respect faţă de  Dumnezeu şi valorile creştine, modelarea spirituală a vieţii pelerinului, dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea cunoştinţelor studiate la orele de religie, geografie, istorie, literatură cu specificul cadrului natural al regiunilor străbătute.

         În drumul nostru spre mănăstire am făcut un popas şi la salina din Turda, un obiectiv turistic de excepţie şi una dintre cele mai importante baze balneare de tratament din Europa.

 Următorul popas , care de fapt a fost şi obiectivul principal al excursiei noastre, a fost mănăstirea Râmeţ.

Mănăstirea Râmeţ,  una dintre cele mai mari mănăstiri din Transilvania, este o adevărată vatră străveche de rugăciune, istorie şi cultură. Situată la circa 12 km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiuş şi 36 km nord-vest de Alba Iulia, mănăstirea este aşezată în valea îngustă şi stâncoasă săpată de apa Geoagiului în Munţii Trascăului, fiind dominată de pereţi de calcar ce se ridică de o parte şi de alta a văii. Pe lângă mănăstire se strecoară la vale apa Mogoşului.

Aşezământul este printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania, după unii autori chiar de la începutul secolului XIII . După tradiţie, este ctitoria călugărilor Ghenadie şi Romulus, din anul 1214.

 Sunt cunoscute două distrugeri ale mănăstirii în perioada frământată de lupte ale românilor transilvăneni pentru apărarea ortodoxiei din sec al XVIII-lea.

Între anii 1792-1940 viaţa monahală a fost întreruptă, iar până în 1955 mănăstirea a fost locuită de monahi. Din 1955 a fost transformată în chinovie de maici. În 1959 mănăstirea este desfiinţată de regimul comunist, maicile fiind alungate din mănăstire până în anul 1969. După reîntoarcerea maicilor mănăstirea cunoaşte o perioadă de dezvoltare. Se zideşte noua biserică între anii 1982-1992, fiind sfinţită la 30 iunie 1992 şi având dublu hram Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Picturile murale au fost executate între anii 1990-1992.

În biserică am văzut şi moaştele Sfântului Ghelasie. Sfantul Ghelasie s-a nevoit în veacul al XIV-lea, mai întâi ca sihastru pe valea pârâului Râmeţ din munţii Apuseni şi, apoi, ca egumen al mănăstirii Râmeţ din judeţul Alba. Pentru sfinţenia vieţii lui, sfântul ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfântul Sinod  la 20-21 iunie 1992, fiind prăznuit la 30 iunie.

Am vizitat şi muzeul mănăstirii, în care sunt expuse colecţii de icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte de cult, cărţi vechi, numismatică, piese de etnografie, toate constituind o adevărată comoară de artă şi trăire spirituală.

În incinta mănăstirii există mai multe ateliere, de ţesut covoare, tricotaj, croitorie, broderie, unde se efectuează veşminte preoţeşti şi arhiereşti. Există şi un mic atelier de pictură.

Ultimul popas a fost în Alba Iulia, unde am vizitat catedrala din Alba Iulia şi cetatea.Cetatea datează din secolul XVIII şi a îndeplinit timp de un secol rolul de centru militar al Transilvaniei şi de depozit de armament. Aceasta fortificaţie a găzduit între zidurile sale, de-a lungul timpului, mai multe evenimente istorice de mare importanţă, cel mai important fiind Marea unire a Principatelor Romane la 1 Decembrie 1918.

Se compune din şapte bastioane, ce conferă o formă de stea specifică fortificaţiilor bastionare de tip Vauban, cel mai mare fiind Bastionul Trinităţii.Fortificaţia din Alba Iulia impresionează datorită elementelor decorative şi a celor şase porţi, fiind cel mai reprezentativ monument de plastică figurativă barocă din acesata zonă.

Am oprit pentru încă o rugăciune în catedrala din Alba Iulia. Monument istoric al oraşului Alba-Iulia, catedrala ortodoxă,cunoscută şi sub numele de Catedrala Reîntregirii, este un simbol al unităţii noastre naţionale realizată prin actul din 1918.

Îmbogăţiţi sufleteşte , după momente de rugăciune şi înălţare  spirituală, ne întoarcem la casele noastre, aşteptând un nou prilej de călătorie în drumul nostru spre sfinţenie.

Când tinerii  au în viaţa lor drept ţel şi destinaţie nu un mâine trecător, ci viitorul devenit un prezent veşnic în împărăţia lui Dumnezeu, îşi valorifică existenţa, îşi consolidează calea şi îşi asigură progresul duhovnicesc în drumul spre mântuire.

Prof. Graţiela Omota