Un dascăl de excepţie, o doamnă distinsă,
iubită de elevi şi
colegi deopotrivă,
prof. Maria Matei
va rămâne veşnic în amintirea noastră!
Dumnezeu s-o odihnească în pace!
DESPRE OAMENI, RELAŢII ŞI MARKETING
(text apărut în Revista Amprente, nr. 2, număr jubiliar)
Prof. MATEI MARIA
„Singurul lucru care contează este reprezentat de oamenii pe care poţi conta.”
Dwight D. Eisenhower
Există oare o listă a Regulilor de Aur pentru cultivarea
relaţiilor, fie acestea relaţii informale, pe care le stabilim ca personalităţi
individuale, fie cele de grup, sociale, organizaţionale, corporatiste... şi
oare unde ne putem opri, unde este vârful piramidei relaţionale? (ca să-l
parafrazez, parodiez sau persiflez pe Maslow) Câte straturi de relaţii stabilim
de-a lungul timpului şi care dintre ele sunt baza piramidei într-o secvenţă sau
alta a vieţii noastre?
Cum putem
dezvolta relaţii pozitive? Iată o mică listă:
Fiţi onest.
Fiţi prietenos.
Faceţi-i pe alţii
să se simtă deosebit.
Fiţi consecvent.
Inspiraţi
încredere.
Fiţi de ajutor.
Fiţi interesat de
ceilalţi.
Manifestaţi
respect.
Fiţi dumneavoastră
înşivă.
Fiţi unic.
Păstraţi legătura.
Fiţi uşor de
abordat
Răspundeţi
întrebărilor.
Manifestaţi un
simţ al umorului.
Fiţi plin de tact.
Nu pierdeţi
vremea.
Puteţi face
toate aceste lucruri?
Menţinerea
unor relaţii bune nu este un lucru uşor. Totuşi, dacă ţineţi seama de aceste
„reguli” o să construiţi relaţii mai puternice, care vor induce o stare de bine
atât vouă, cât şi celorlalţi.
„Doamne Dumnezeule, dacă planeta este
suprapopulată, pe mine de ce nu mă vizitează nimeni?.”(anonim)
De multe
ori m-am gândit cât de greu este să construim o relaţie şi cu câtă uşurinţă
scăpăm de aceasta din motive mai mult sau mai puţin serioase; uneori nici nu ne
mai aducem aminte care a fost adevărata cauză a „despărţirii”. Şi, de obicei,
încercăm să dăm vina pe alţii.
Cu cât
tehnologia avansează mai repede, cu atât vieţile noastre devin mai
automatizate, fiind nevoie de mai puţine contacte umane. Mult prea mulţi
preferă să fie impersonali, imită sau citează ideile altora, trăiesc o viaţă de
clişee pe care şi le-au însuşit mai mult sau mai puţin conştient. Totuşi,
nevoia de contacte umane nu se diminuează numai pentru că se modifică
tehnologia. Nici tehnologia, nici corporaţiile nu au relaţii; oamenii însă au.
„ Cine se aseamănă, se adună”
(proverb)
În mod
fundamental, pentru a avea o relaţie bună cu cineva, trebuie să-ţi placă acea
persoană, iar ei trebuie să-i placă de tine. Se spune şi cred că este adevărat,
că tindem să ne placă oamenii care sunt asemănători cu noi în anumite privinţe.
Când conduci o „broscuţă”, alţi broscari claxonează; când esti la cârma unei
motociclete, alţi motociclişti îţi fac semne; dacă alergi prin parc, alţi
alergători îţi zâmbesc şi îţi spun: „Bună!”.
„Înălţimea sentimentelor este în relaţie
directă cu profunzimea înţelepciunii” Victor
Hugo
Un alt
principiu de bază pentru relaţii: sentimentele. Da, sentimentele. Deşi este
logic să facem toate lucrurile mici prin care se construiesc relaţiile, acestea
sunt ţinute în viaţă de sentimente. Toţi luăm decizii în funcţie de sentimente.
Dacă puteţi influenţa modul în care simt ceilalţi, veţi putea influenţa
deciziile lor.
Şi,
încet-încet, am ajuns la partea cea mai dificilă: empatia. Să înţelegi
sentimentele altora, preocupările lor, să te pui în situaţia celui din faţa ta
şi să percepi modul lui de a gândi, de a
interpreta lucrurile şi de a reacţiona.Eu văd empatia ca pe un bloc cu zece
etaje în care fiecare treaptă este un aspect al personalităţii celuilalt şi pe
care încerci să le urci la pas. Efortul este uriaş, dar, odată ajuns, ce
perspectivă!
„Două dintre secretele vieţii sunt florile şi
mulţumirile” (Tom Peters-consultant management)
Expediaţi
mesaje de mulţumire scrise de mână către clienţi, colegi, precum şi către toţi
cei care au făcut ceva pentru dumneavoastră. Nu o faceţi doar pentru că
trebuie. Faceţi-o pentru că nu trebuie. Aceasta demonstrează că aţi folosit o
mică parte din timpul dumneavoastră pentru a vă implica personal. Lucrurile
mici au impact.
Îmi aduc
aminte, parcă ar fi fost ieri, că directoarea liceului la care am fost admisă,
a trimis, chiar înainte de a se termina primul an, o scrisoare de mulţumire
directorului şcolii generale pe care o absolvisem pentru cunoştinţele pe care
mi le transmiseseră profesorii şcolii. Iată un gest care nu a costat nimic, dar
pe care îl voi ţine minte toată viaţa!
„Pot să trăiesc două luni numai cu un
compliment.”(Mark Twain)
„Felicitări!” este vărul primar al lui „Mulţumesc!”. Dar el se găseşte greu,
mult mai greu decât „Mulţumesc”. Nu fiţi indiferenţi la reuşitele celorlalţi,
nu fiţi invidioşi pe rezultatele lor, nu le minimalizaţi succesele. Înghiţiţi
nodul care vi s-a pus în gât şi spuneţi: „Felicitări!”.Veţi vedea că nu e chiar
atât de rău.
„Cel mai înţelept cedează, deci îşi cere
scuze.” (proverb)
Dacă sunteţi
ca mine, nu sunteţi perfecţi. Uneori facem greşeli. Când le facem, încercăm să
învăţăm din ele. În plus, trebuie să ne cerem scuze.Toţi facem greşeli, dar nu
toţi ne cerem scuze.
Când faceţi
o greşeală, cât de departe veţi merge pentru a-i impresiona pe cei din jur?
Încercaţi să justificaţi ceea ce aţi făcut şi veţi murmura că nu a fost
greşeala voastră? O veţi repara pur şi simplu? Sau veţi depăşi aşteptările?
„Când este expediat un mesaj, iar
destinatarul nu-l înţelege, cine trebuie să se schimbe? Expeditorul” (Peter
Bender- publicist)
Vă aduceţi
aminte când aţi trăit frustrarea de a vorbi cu un prieten sau cu un membru al
familiei, descoperind mai târziu că v-au înţeles complet greşit? Dumneavoastră
aţi ştiut ce le-aţi spus, dar nu aţi ştiut ce au auzit, crezut, presupus sau
reţinut.Atunci când aţi descoperit neînţelegerea a trebuit să petreceţi mai
mult timp pentru a lămuri lucrurile. Această mică problemă de comunicare
greşită vă poate costa o ocazie, bani şi timp, ca să nu mai vorbim de
sentimente negative.
„Indiferent dacă ai convingerea că poţi sau
nu poţi, ai dreptate.”(Henry Ford)
Convingerile
sunt puternice, ele ne definesc. Convingerile pot fi atât de puternice încât ne
pot împiedica să vedem ceea ce nu înţelegem sau nu vrem să vedem.Luăm decizii
bazându-ne mai mult pe ceea ce simţim decât pe ceea ce ştim, fie că ne alegem o
carieră, un partener de viaţă, prietenii sau produsele.Convingerile noastre
provin dintr-o combinaţie care cuprinde mediul, experienţele, cunoştinţele şi
emoţiile noastre. Primele noastre convingeri tind să fie cele mai puternice.
Odată adânc înrădăcinate, acestea sunt întărite de noile intrări care pătrund
prin intermediul simţurilor, prin ceea ce vedem, auzim, mirosim, atingem şi
gustăm. Totuşi, aceste intrări sunt filtrate de convingerile noastre existente.
Dacă puteţi să influenţaţi convingerile celorlalţi, puteţi să le influenţaţi
deciziile.
„Noi suntem ceea ce facem în mod repetat.
Prin urmare, desăvârşirea nu este o faptă, ci un obicei.” (Aristotel)
Convingerile
puternice se formează pe baza primelor impresii. Ne schimbăm părerea, dar nu cu
uşurinţă. Sarcina dumneavoastră este să faceţi o primă impresie bună. Prima
impresie influenţează şi este influenţată de convingerile noastre. Când vă văd
pentru prima oară, convingerile mele despre modul în care trebuie să arate şi
să se comporte cineva din domeniul dumneavoastră de activitate filtrează opinia
mea despre dumneavoastră.O experienţă negativă avută cu cineva din sectorul
dumneavoastră de activitate va colora negativ modul în care vă văd alţii. Veţi
fi judecat în funcţie de modul în care arătaţi, vă comportaţi şi îi faceţi să
se simtă.
„Un om care deschide un magazin trebuie să
înveţe să zâmbească” (proverb evreiesc)
Zâmbiţi
când intraţi într-o încăpere. Zâmbiţi când salutaţi. Zâmbiţi când vă spuneţi
numele. Zâmbiţi şi când ei sunt încruntaţi. Zâmbiţi. Un zâmbet transmite
încrederea în dumneavoastră.. Vom construi mai repede relaţii cu o faţă
zâmbitoare decât cu una încruntată. Zâmbetul este unul dintre lucrurile care
este înţeles în orice limbă şi în orice cultură. Iar zâmbetul este molipsitor.
Când zâmbiţi, alţii vă vor zâmbi. Încercaţi; este greu să rezişti. Când
zâmbiţi, creierul eliberează endorfină care vă face să vă simţiţi mai bine.
Imaginaţi-vă că de fiecare dată când zâmbiţi vă veţi face atât pe
dumneavoastră, cât şi pe alţii, să se simtă bine.
Bambusul
Construirea
relaţiilor umane este asemănătoare cu plantarea bambusului. Vezi destul de rar
rezultatele imediate. Când plantezi şi cultivi bambusul, munceşti din greu
primii şapte ani, dar vezi puţine rezultate. Bambusul creşte doar treizeci de
centimetri în şapte ani! Apoi, după al şaptelea an ajunge la o înălţime de doi
metri.
Imaginaţi-vă
ce se întâmplă în cazul în care cultivatorul de bambus renunţă în cel de-al
şaptelea an sau înainte. Construirea relaţiilor umane presupune să ai răbdare;
pentru a permite relaţiilor să crească e nevoie de timp.
„Lanţul deprinderilor este prea uşor pentru a
fi simţit până devine prea greu pentru a fi sfărâmat.” (Warren Buffett -
investitor, locul 3–4 între miliardarii americani)
Relaţiile
trebuie alimentate pentru a rămâne în viaţă. Nu sunaţi după zece ani
comportându-vă de parcă aţi fi vechi prieteni. (ce-ai omorât, omorât rămâne)
Păstraţi
regulat legătura, dar nu fiţi plictisitori.
Fiţi
consecvent în ceea ce priveşte mesajul şi stilul.
Fiţi unic
pentru a fi reţinut. Ieşiţi din mulţime.
Fiţi
dumneavoastră înşivă – nu simulaţi. Dacă se vor întâlni întâmplător cu
dumneavoastră, vă vor mai recunoaşte?
Fiţi
perseverent. Ţineţi minte povestea bambusului.
Bine – bine, o să spuneţi, când începi să vorbeşti despre marketing?
Dar, tocmai
asta am făcut până acum, pentru că marketingul nu este altceva decât oameni,
relaţii, comunicare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.