Amintiri din liceu
Izabela Luiza POP ■
şef de promoţie 2008
Când am păşit pentru prima oară pe porţile Liceului Economic simţeam dorinţa de-a realiza ceva, de a mă remarca cu ceva, dar nu ştiam clar cu ce anume. Nici nu-mi dădeam seama atunci cât de anevoios va fi acest drum. La început, neştiind pe ce cale să o apuc, m-am gândit să particip şi eu la Balul Bobocilor. Spre dezamăgirea mea în acel moment, cei din clasa a XI-a, care se ocupau cu organizarea balului nu au vrut să mă selecţioneze pe motiv că sunt prea mică de înălţime. Acesta a fost primul eşec pe care l-am întimpinat în încercarea de-a mă face remarcată. Al doilea ar fi tot în clasa a IX- a, când am luat cea mai mică notă din liceu – un 5 la mate. Această notă dovedea cât de jos sunt şi cât de mult trebuie să muncesc ca să am parte de realizări.
Profesori noi, informaţii noi, colegi noi, medii noi, toate acestea mă dezorientau neştiind pe ce cale s-o apuc şi ce decizii să iau ca să am succes.
Astfel, conjuncturile nu mi-au fost prea favorabile în primul an de liceu şi urmau să fie la fel şi în anul doi, când nu am reuşit să trec de faza pe şcoală la concursul de mate.
Totuşi, insuccesele de care am avut parte m-au mobilizat şi mai puternic, m-au stimulat şi ajutat să lupt şi să muncesc mai mult pentru ceea ce doream. Iar atunci când îţi uneşti toate forţele pentru atingerea unui obiectiv, rezultatele sigur apar.
În clasa a XI-a pot spune că lucrurile s-au mai îmbunătăţit, ierarhia în clasă s-a schimbat şi am ajuns la Etapa Judeţeană a Concursului de Mate.
Acest lucru însă nu m-a mulţumit. Faptul că nu m-am calificat la naţională, iar o colegă pe care o consideram mai slabă a reuşit, m-a făcut să renunţ definitiv la ideea de a mai participa la acest concurs. Şi asta cu atât mai mult cu cât anul viitor urma bacalaureatul. Încet, încet mă consolam cu ideea că nu sunt suficient de bună la ceva.
A venit şi clasa a XII-a, şi partea cea mai grea era să-i spun doamnei Friedrich că nu merg anul acesta la concurs. De altfel nici nu am reuşit. Acest lucru ar fi însemnat s-o dezamăgesc pe profesoara pe care am încercat 3 ani s-o fac să-şi dea seama că sunt mai bună decât Griguţă şi Carmen. Dar în acelaşi timp îmi era frică să nu am parte de un nou eşec. Totuşi am ales să risc. Au urmat câteva luni de muncă, etapa pe şcoală am trecut-o la limită din cauza neatenţiei, în schimb la etapa judeţeană m-am străduit să nu mai fac greşelile din anii anteriori. Şi în sfârşit după 3 ani de muncă am reuşit să mă calific la etapa naţională. Bucuria a fost mare însă nu a durat decât câteva zile. Trebuia să mă pregătesc pentru naţională, iar în acelaşi timp pentru bac dar trebuia să iau şi note mari pentru că un alt obiectiv de-al meu era să fiu cea mai bună din promoţia mea.
Pot zice că nici eu nu ştiu cum am reuşit să le fac pe toate. Cert este că nu peste mult timp m-am întors cu Premiul II de la Iaşi (acolo s-a desfăşurat Etapa Naţională) şi notele pe care le aveam la şcoală erau bune. Eram pe ultima sută de metri în atingerea obiectivelor propuse. Unul era deja atins. Mai rămâneau două: bacul şi să fiu şefă de promoţie.
Nimeni nu-şi imagina că fata care a avut în clasa a IX-a media doar 9,57 va fi şefă de promoţie. Dar se pare că zicala „e mai uşor să ajungi sus decât să te menţii acolo” s-a adeverit. Astfel ierarhia existentă în clasa a XI-a s-a schimbat într-a XII-a spre uimirea tuturor.
La serbarea festivă s-a îndeplinit şi cel de-al doilea obiectiv: am fost şefă de promoţie. Mai rămânea unul – să iau bacul cu notă cât mai mare. Şi chiar dacă nu am fost 100% mulţumită de rezultat, totuşi am avut prima medie din liceu şi la bac.
Pentru mine Liceul Economic a însemnat un pas important în vederea construirii unei cariere de succes. Eşecurile împreună cu rezultatele bune m-au întărit şi mi-au format competenţele, aptitudinile şi atitudinile necesare pentru a înainta cu succes în mediul economic.
Acum probabil, că voi, elevii de acum ai liceului, vă întrebaţi de ce v-am povestit toate astea. Răspunsul este simplu. Am vrut să vă fac să înţelegeţi că nimic nu e imposibil dacă îţi doreşti suficient de mult şi dacă bineînţeles munceşti pentru lucrul respectiv. Şi chiar şi atunci când toate merg prost, nu trebuie să vă lăsaţi duşi la fund. Trebuie să „înotaţi” ca să ajungeţi la suprafaţă.
Şi ar mai fi ceva ce doresc să vă spun:
Stabiliţi-vă tot timpul obiective ca să ştiţi încotro vreţi să vă îndreptaţi. Nu vă lăsaţi purtaţi de val fiindcă s-ar putea să vă ducă în direcţii neprielnice din care va fi foarte greu să vă întoarceţi. Domnul Ştefan Gonczi, profesor de management la facultate, chiar spune: „un om fără obiective este un om mort”. Şi să ştiţi că are dreptate. (Bine, nu la propriu, ci la figurat J).
Având în vedere că sunteţi la un liceu economic, mulţi dintre voi probabil că doresc să lucreze în viitor într-o firmă sau să aibă propria lor afacere. Un lucru pe care trebuie să-l faceţi de pe acum este să vă consideraţi pe voi înşivă o „afacere” pe care să doriţi s-o faceţi cât mai profitabilă. Nu veţi reuşi niciodată să organizaţi şi să gestionaţi eficient o întreprindere dacă nu puteţi face asta la nivel individual.
Pentru aceasta puteţi să vă întocmiţi o analiză SWOT proprie în care să vă identificaţi punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările. În modul acesta va fi mult mai uşor să vă stabiliţi obiective şi să vă faceţi voi viaţa aşa cum doriţi nu să vă lăsaţi purtaţi de ea în toate direcţiile.
ZAMFIRA MICLĂUŞ
CONTABIL-ŞEF COLEGIUL ECONOMIC NICOLAE TITULESCU
Nefiind specialistă în litere, voi face o foarte scurtă incursiune în timp, apelând la cifre…Timp de 4 ani (1990-1994) am urmat cursurile Colegiului Economic Nicolae Titulescu, sub atenta îndrumare a profesorilor mei de excepţie, a doamnei diriginte Buda Crina, obţinând o primă specializare în contabilitate. Timp de 4 ani am urmat cursurile în cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, Facultatea de Ştiinţe Economice. Un răstimp de 8 ani am ocupat funcţia de contabil în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Baia Mare.
Iar începând cu 2004, de 7 ani încoace, se pare că viaţa mea a intrat pe făgaşul unei mereu dorite reîntoarceri... C.E.N.T.
RADU NEACŞA – absolvent promoţia 2008
Mi-am petrecut patru ani din viaţă la Colegiul Economic Nicolae Titulescu (2004-2008), facând parte, pe rând, din clase ce purtau însemnul literei D, sub îndrumarea doamnei diriginte Miclăuş Rodica.
Anii de liceu, aş spune, au reprezentat pentru mine o piatră de temelie a viitoarei mele cariere profesionale. Sunt ani în care mi-am descoperit calităţile şi înclinaţia spre domeniul economic, motiv pentru care am decis să continui pe aceeaşi linie, să aprofundez temele şi aspectele în jurul cărora se centrează atât de complexa realitate economică.
M-am înscris aşadar la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor, secţia Management. Facultatea a fost o etapă pe care am încheiat-o cu uşurinţă, datorită educaţiei primite pe parcursul celor patru ani de liceu. Experienţa din anii de liceu, faptul că am participat la proiecte internaţionale, şi-a spus cuvântul, întrucât achiziţiile intelectuale şi practice din anii de liceu m-au ajutat să organizez şi să derulez cu o mai mare uşurinţă proiecte în anii studenţiei. Implicarea directă şi învăţămintele extrase din propriile experienţe sunt cele care m-au ajutat să evoluez.
În prezent, studiez tot la Universitatea Babeş-Bolyai, în cadrul aceleiaşi facultăţi, însă în calitate de masterand de această dată, aprofundând domeniile Managementul dezvoltării afacerilor şi Auditul şi managementul financiar al fondurilor europene.
Vă salută un mândru C.E.N.T.aur!
Octombrie 2011
